dear agony,

Cred ca tot ce as vrea ar fi pur si simplu sa dorm mult.
Pentru ca ma trezesc dimineata si habar nu am ce-i cu mine. Parca as fi stat treaz toata noaptea. Din casti inca se aude aceeasi melodie si nu am nimic in gand. Nici cea mai vaga amintire a unui vis. Deschid geamul uneori si e frig, si atunci adorm iar, ma pierd printre versuri. Ma dor toate si niciodata iarna nu mi-a adus aminte de ea atat de mult. As vrea sa numai ninga, sa numai fie zile fara soare si nici nopti nedormite. As vrea sa o am jumatate de ora si apoi sa fug de ea, sa fug inapoi la ea. Nu stiu ce vreau .Nu stiu ce pot. Nu stiu nimic. Ma ascund printre zambete si glume.

Cred ca cel mai mult mi-e dor de mine, si cel mai mult as vrea sa ma aduca cineva inapoi. Sufletul meu si-a luat vacanta , si asta nu suna a bine.


Fum, de ce e atat de mult fum?





just let go of me.

all these little things.

Inca ma intreb cand o sa incep sa te inteleg. Esti copil , copil , copil . Ce-s eu, babysitter?

-pauza.

Dus rece, cafea, frig, hanorac, palton, usa, chei, troleu, tramvai, fum, ploaie, acasa, dus rece, tu.


If you love something, set it free.

amprente .

As vrea sa imi explici cum reusesti. Cum reusesti sa fi mereu in urma mea? Te regasesc pe strazi fara nume, in melodii fara sens si in pahare goale, si in cioburile fiecarei amintiri, pe care inca nu am reusit sa le adun de pe podeaua care ne-a privit certandu-ne pentru ultima oara. Cand ai plecat, a fost ca si cum m-ai fi lasat cu o bicicleta pe care trebuia sa invat sa merg singur. Mi-am julit genunchii de atatea ori gandindu-ma la tine, dar nu am putut sa renunt. Cu cat ranile erau mai adanci, cu atat incercam mai tare. Cateodata am impresia ca nici macar acum nu reusesc sa tin ghidonul drept. Cateodata uit sa pedalez, uit sa franez. E greu sa nu te uiti in jos.
In urma ta , au ramas doar cicatrici si zeci de poze aruncate prin foldere ascunse chiar de mine. Am incercat sa te uit, dar a fost in zadar. Am incercat sa te ascund, dar ai iesit in calea mea oriunde am mers. Am incercat sa te accept asemenea unui pasager tacut, intotdeauna pe locul din dreapta. Esti mereu in urma mea. Mereu in mintea mea.

Pe ea am vazut-o intamplator . Priveam in gol pe fereastra cand m-am intors fara sa realizez cand, fara sa realizez cum. Era chiar acolo, in fata mea, privindu'ma ciudat si intrebandu'se parca ce'i cu mine. Mi'o amintesc si acum, perfect, de parca as avea'o chiar in fata ochilor. Firava, vulnerabila, imbracata intr'un palton albastru. Ai avut vreodata impresia aceea ciudata ca, cunosti pe cineva din totdeauna, desi nici macar nu'i stii numele? Nu pot sa imi explic toate acele sentimente care au navalit asupra mea atunci cand am vazut'o. Nu stiam cine era. Doar ca trezea in mine acea durere chinuitoare a unei rani care incepe sa sangereze din nou, chiar atunci cand credeai ca totul s'a oprit in loc.
Am vrut, pentru cateva secunde, sa ii zambesc, sa ii vorbesc, dar a fugit spre altcineva. Poate ca asa a fost sa fie.

Am inceput sa numai dorm, sa am mereu castile in urechi si sa ametesc din ce in ce mai des. E o alta perioada de a mea. E doar un alt sfarsit de iarna .

Daca as putea sa schimb ceva probabil as schimba tot. Probabil nu as mai face pe nimeni sa planga si nu as mai tranti usi, si as gandii mai mult inainte sa iau decizii importante nu doar pentru mine. Si probabil, daca as putea sa schimb ceva , mi'as cumpara o pereche de roti ajutatoare.








Don't screw up the best thing that ever happened to you just because you're a little unsure about who you are.

you're like a window to my world.

Cateodata am impresia ca tot ce trebuie sa fac e sa astept. Te vad zambindu'mi din celalalt colt al incaperii si imi amintesc de tine asa cum obisnuiai sa fii. Cateodata as vrea sa te intreb daca ma urasti. Daca te razbuni. Daca faptul ca nu te-am lasat mai aproape in trecut te macina inca si acum. Esti mereu cu un pas in spate, ascunsa parca in bula ta imaginara unde te simti in siguranta. Esti usor de ranit, usor de binedispus, usor de citit, pentru mine . Esti imposibila pentru altii.
Iti place sa crezi ca frumusetea sta ascunsa in suflete si nici decum la suprafata, dar spune'mi cu adevarat, tu stii ce'i frumusetea? Incerc sa te inteleg si nu pot. Esti ca o problema cu o singura necunoscuta al carui raspuns te'ai arunca sa'l ghicesti inca de la inceput. De fapt, esti acea problema care te face sa iti pierzi rabdarea , sa arunci foile in jurul tau , sa'ti tocesti creioanele unul dupa altul, ca in final... sa uiti de unde ai inceput. Esti acea problema peste care multi au trecut de la bun inceput, considerand totul o simpla "eroare".


Iubirea nu a insemnat niciodata ceva mai mult pentru tine dacat un simplu joc, tradarea ti'e comuna iar indiferenta nu iti mai trezeste de mult nici un fel de sentiment. Minti mult. Ne minti pe toti, pe toti din jurul tau si nu ca asta ar conta vreun pic , nu'i asa? Ce doare cel mai tare e ca te minti singura in fiecare zi. E greu cu tine, asa cum e greu cu ea. Dar parca niciodata nu m'am mai simtit ca acum. Fara nici o sansa.

Te'am vazut zambind, gresind, plangand , calcand prost, iubind...

Te'am vazut vulnerabila , desi iti place sa crezi ca n'am vazut nimic. Multi si'ar dorii sa faca acelasi lucru, dar n'au ochi pentru asta si nici suflet sa inteleaga.

Am trecut si eu, asemenea celor care te'au catalogat de la bun inceput drept o simpla exceptie de la regula, am trecut peste tine. Nu pentru ca esti prea dificila, nu pentru ca esti greu de inteles, ci pur si simplu pentru ca , nici tu nu te'ai putea descurca cu ceva atat de ... te schimbi la fiecare 20 de minunte. Invata sa iubesti mai mult si poate doar asa vei fi iubita cu adevarat. Eu sunt doar unul dintre aceia care ti'au dat fara sa'ti ia nimic inapoi. Si nu'mi pare rau.




Parca iarna a trecut si imi suna bine. Zapada numai e si am revenit la ploaie. Anul asta nu am fost deloc in spiritul sarbatorilor, nu am simtit deloc magia aceea si mai tarziu am inceput sa cred ca magia a disparut de peste tot. Din relatii si din iubire. Am obosit . Am obosit sa iubesc. Sa iubesc tarziu, tacut, prin scari de bloc si pe balcoane, prin camere inchise si pe strazi pustii. Am obosit si parca era mai usor cand... i have to stop doing this.

Era vara cand te-am vazut ultima oara. Cand ti'am vorbit ultima oara. Aveam o camasa rosie, chiar aceea care nu iti placea. Si parul ciudat, nearanjat. Te'ai oprit. Ai plecat. Definitiv. Urasc tramvaiele.


Ea e acolo, departe , si singura care intelege, care asculta fara sa judece.




How long are we gonna last?






I...saw your name in the telephone book as someone unlisted, someone unknown. I guess you wanna disappear to another world, where you're left on your own.