imi pare rau.

Cred ca e scris undeva, acolo, sa te vad in fiecare iarna. Mi-era atat de dor de tine incat as fi ocolit pamantul doar ca sa te vad. Dar n-am facut-o. Ceva ma opreste in loc cand vine vorba de tine. Ceva ma face sa nu te sun, sa nu te caut nicaieri, sa nu iti urmez pasii. E ca si cum as fi fost mustrat sa numai vorbesc neintrebat, sa nu ma mai ridic de pe scaunul meu decat daca sunt rugat sa o fac. As fi vrut sa-ti spun orice, sa-ti spun tot ce am pe suflet, cate nopti nedormite am avut fara tine, cate vise cu tine au fost , cat mi-ai lipsit. As fi vrut sa te opresc din drum, sa-ti spun ca te iubesc. Dar nu am putut.

Sunt neputincios in fata ta, te-as lasa chiar sa ma calci in picioare , sa-mi strigi in fata cat de mult am gresit si cat de mult te-a durut, fara sa scot macar un cuvant. Stiu ca sunt vinovat. Mi-as dorii sa ma certi, sa ma critici, dar tacerea asta e mai grea decat orice. Mi-as dorii cateodata sa am si eu dreptul sa te aud din cand in cand , sa te vad. Dar sper in zadar. Mi-as dorii sa fi acolo, prezenta in viata mea si nu doar o umbra care apare atunci cand te astepti mai putin. Esti ca o fantasma. Ireala, pentru mine, dar toti ceilalti te vad. E frustrant .Mi-e dor si mie. Ma doare si pe mine.

Imi pare rau ,inca te iubesc.

"don't just wait for things to blow up in your way. go out there, make them happen" so they told me.

I just need a release.

Totul in jur iti striga numele. Nu stiu cat timp a trecut de cand nu te-am mai vazut, de cand nu ti-am mai vorbit macar. Am profesori care mi se confeseaza pe holuri, in pauze, in ore si prieteni care sufera, care sunt dezamagiti sau dezamagesc. In jurul lor te simt mai aproape. Minciuni. Azi totul se bazeaza pe minciuni. Deosebesc atat de bine minciuna de adevar , in ciuda faptelor, incat mi-e greu sa nu rad cand sunt mintit. Ma abtin. Cand minti trebuie sa-ti cunosti bine terenul, pentru ca e ca si cum ai merge pe un camp minat. Daca ai uitat ce ai spus, bum. Daca ai hotarat sa te predai, bum. Un pas gresit si bum. Bum in orice caz, pentru ca in final totul se afla, totul se sfarseste , iar uneori inculpatul sufera chiar mai mult decat victima. Ce tampenie.

Azi nu vroiam sa scriu pentru tine, desi mi-e dor de tine mai mult decat ai putea tu sa-ti imaginezi. Pun pariu ca... ei bine, pun pariu ca m-ai uitat. Pun pariu ca nu-ti aduci aminte de aniversarea noastra , de intalnirile noastre si pun pariu ca nu eziti inca sa pasesti in sala unui cinematograf. Acel cinematograf. Pun pariu ca nu ti-e dor. Pun pariu pe ce vrei tu, ca nici macar nu-ti mai aduci aminte. Pun pariu...

As vrea sa te gasesc, oriunde ai fii ascunsa ,si sa iti bat la usa asa cum ma stii. Imbracat in aceeasi blugi negrii , decolorati acum si in acelasi hanorac in care iti ingropai diminetile. As vrea sa iti aduc un ceai, si manusile inapoi, si as vrea sa'ti zambesc asa cum iti zambeam pe atunci, cand te vedeam nerabdatoare, agitata, asteptandu'ma sa ies in pauza. As vrea sa mai vad , macar odata, ochii aceia in care m'am pierdut irevocabil.
As vrea multe , te'as vrea inapoi, pentru oricat de putin. Pentru ca mai presus de toate, tu m'ai invatat sa iubesc, tu m'ai invatat sa pretuiesc, tu... m'ai invatat sa pierd.






Hello
Can you hear me?
Am I getting through to you?
Is it late there?
There's a laughter on the line
Are you sure you're there alone?
Cause I'm
Tryin' to explain
Something's wrong...
You just don't sound the same .

so quiet

Cateodata as vrea sa inchid ochii si sa te uit. Bum. Pur si simplu. Cateodata as vrea sa te inteleg dar nu pot. Nu ma lasi. Cand am vrut sa iti fiu aproape ai distrus totul , iar acum cand vreau sa te las sa incerci sa fii asa cum vrei sa fii, alergi inapoi la mine. Tu te-ai intelege? Nu mai pot sa te prind atunci cand cazi. Nu mai pot sa iti sterg lacrimile atunci cand plangi, nu mai pot sa te apar de monstrii de sub patul tau . Am obosit. Am proprii mei monstrii, propriile mele cicatrici, rani, iluzii. Am obosit sa iti inteleg temerile, sa iti iert greselile. Daca te mai iubesc? Da, sigur ca te mai iubesc. Dar am obosit sa fac pana si asta.

Cred ca asa te simti cand plangi prea mult:gol. Dar eu nu am lacrimi sa plang , pentru tine, pentru altii , pentru nimeni. As vrea sa plang. As fi vrut sa plang chiar si atunci cand ea mi-a spus ca nu o voi mai vedea niciodata, poate asta ar fi oprit-o in loc. N-am lacrimi. Si e trist sa ma aud spunand asta. Parca golul devine din ce in ce mai adanc...

Nu m-am mai simtit asa de cand... de cand a plecat. Presupun ca intr-un fel sau altul, la un moment dat, toate persoanele importante din viata mea vor pleca. Rand pe rand, una dupa alta. Uneori de-asta mi-e frica de relatii, de iubire. Pentru mine iubirea e ca un film al carui final nu e niciodata fericit. Finalul acela care te face sa mananci multa inghetata si sa dormi cu lumina aprinsa, cu castile in urechi, cu aceeasi melodie pusa pe repeat si gandurile aiurea.



As vrea sa cresti , dar... poate e mai bine sa ramai asa.

Nu stiu unde ti-e gandul cateodata. Stiu ca nu poti sa ascunzi nimic de mine, ca atunci cand gresesti ma tragi de maneca , imi iei capul in palme si imi spui sincer ca regreti. Te cred, si stiu ca nu asta vroiai, si stiu ca iti pare rau.

Doar... mi-a ajuns.




- I love you.
- I never said that to anyone.