Sunt zeci de momente in care gandurile nu ma mai asculta. Cuvintele mi se opresc in gat si raman blocat. Nimic nu merge timp de cateva momente. Mi se intampla tot mai des si nu inteleg de ce. Ai plecat de multe ori din viata mea, dar mereu e la fel. Nu realizez ce mi se intampla. Ca atunci cand esti ranit mult prea grav ca sa mai simti ceva si ai impresia ca esti bine, ca ai scapat si nimic nu te mai poate atinge. Pentru o secunda privesti moartea in ochi si-i zambesti fals. Esti in soc, iar peste cateva ore durerea acapareaza totul.
Ironic.
Nu vreau sa te mai sun, nu mai am curaj nici macar sa formez numarul . Nu vreau sa te mai caut...nu vreau sa ti mai urmez pasii , nu vreau sa mai fumez pachete de tigari pe scarile facultatii , doar pentru ca stiu ca esti undeva acolo, intr-o sala de curs .
Cafenele, baruri, cluburi. Locuri in care nu vroiai sa ma vezi. Ma pierd tot mai des in tot mai mult fum si imi ingrop amintirile in fiecare chistoc. Te pierd tot mai mult cu fiecare minut si stiu deja ca nu exista morfina pentru asa ceva.
Era intr-o luni, asa imi aduc aminte. Am plecat mai devreme de la ore pentru ca era
i singura acasa . Drumul spre tine parea intotdeauna atat de lung. Stateam in patul tau, intins pe spate, privind absorbit spre tavan, prin tavan. Ai venit la mine si m-ai intrebat ce mai fac pe un ton atat de cald, dar fara sa astepti un raspuns, m-ai sarutat zambind .Scarlett.
what day is it
and in what month
this clock never seemed so alive
I can't keep up
and I can't back down
I've been losing so much time
cause it's you and me and all of the people
with nothing to do
nothing to lose
it's you and me and all of the people
and I don't know why
I can't keep my eyes off of you
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu